Avocat Bucuresti

Presedintele a declarat, astazi, la postul public de radio, ca trebuie sa fim extrem de prudenti in urmatoarea perioada. Traian Basescu a precizat ca Romania nu mai poate trai cu imprumuturi pentru bani de consum si a explicat ca nu exista bani pentru majorari de pensii si salarii in 2012, "indiferent de rezultatul sesizarii la Curtea Constitutionala".

"Nu mai putem trai imprumutand bani pentru consum. Pentru Guvern si pentru mine ar fi foarte usor sa condamnam tara imprumutand bani, dar am mai trait o data experienta asta in 2008 si va trebui sa invatam din ea", a declarat Traian Basescu, la RRA.

Sursa: infoportal.rtv.net

16.11.2011, MAFIA EXECUTORILOR - Ministerul Justitiei a sesizat DIICOT pentru a destructura o retea organizata, formata din executori judecatoresti, notari, avocati, suspectati ca trucau licitatiile de vanzare imobile (Raportul de control)

Corpul de control al Ministerului Justitiei a concluzionat, in urma verificarilor efectuate pe mai multe cazuri, ca ar exista un grup de executori judecatoresti si notari, organizat precum o retea infractionala, care se ocupa de vanzarea in conditii suspecte a caselor unor datornici din Capitala, la preturi diminuate, fara respectarea prevederilor legale. In majoritatea cazurilor, imobilele au fost cumparate de avocatul Victor Pomponiu, din Baroul Bucuresti. Se banuieste ca licitatiile pentru vanzarea caselor datornicilor s-au desfasurat cu „maini moarte”, astfel incat, la final, controlul MJ a retinut ca locuintele erau vandute pentru sume mult mai mici catre avocatul Victor Pomponiu. Printre Birourile de Executori despre care exista indicii ca ar derula aceste „afaceri” este enumerat si Biroul Executorilor Judecatoresti Asociati Draganescu George, Ionescu Niculae si Crafcenco Marius (foto), nimeni altul decat presedintele Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti. Existenta retelei a fost confirmata in urma unui raport de control facut de Corpul de Control al Ministerului Justitiei si avizat de procurorul Monica Serbanescu, iar Ministerul Justitiei a decis sesizarea DIICOT-ului, pentru investigarea retelei! Concluziile raportului de control al MJ sunt alarmante: 11 birouri ale executorilor, implicate in vanzarea nelegala a caselor unor datornici Conform raportului Corpului de Control al Ministrului, inregistrat cu numarul 21605/144/E/2011, in perioada 07-23.03.2011, au fost verificate urmatoarele Birouri ale Executorilor Judecatoresti din cadrul Camerei Executorilor Judecatoresti Bucuresti: BEJ Giurgea Bucur, BEJA Andrei Ionel si Chiriloiu Filofteia, BEJ Scaesteanu Silvia, BEJ Bran Cristian, BEJ Paviliu Bogdan Adrian, BEJA Boambes Viorel, Badea Catalin si Ivan Daniel, BEJ Dima Mihai, BEJ Dumitrache Bogdan si BEJA Draganescu George, Ionescu Niculae si Crafcenco Marius. Inspectorii Catalina Sofia Damian si Liana Grigorescu, din cadrul Corpului de Control al ministrului, au descoperit ca, la majoritatea licitatiilor organizate de aceste birouri de executori se prezinta acelasi grup de oameni: Victor Pomponiu (n.n.- avocat in Baroul Bucuresti, cel care reusea sa cumpere imobilele scoase la licitatie), Ovidiu Eugen Berteanu, Cristian Luca, Alexandrina Popiti, Grigoras Laurentiu Romanescu, Doinita Morariu si Mirel Popescu. Conform raportului MJ, „mainile moarte”, „prin cererea de inscriere la licitatie ofera de regula pretul de pornire a licitatiei (75% din suma la care a fost evaluat imobilul), insa, dupa inceperea licitatiei, declara ca nu mai ofera pretul de pornire a licitatiei ci un pret mult mai mic, dupa care se retrag treptat, ramanand dintre acestia un singur licitator, care adjudeca bunul imobil la un pret foarte mic.” Cu privire la implicarea executorului Giurgea Bucur in afacerea cu imobile subevaluate, in raport s-a mentionat ca: „a existat si concursul executorului judecatoresc in sensul fraudarii dispozitiilor legale enuntate, deoarece acesta cunostea persoanele care se prezentau si participau la vanzarile la licitatie publica, precum si modul in care acestia actionau. Executorul judecatoresc nu numai ca nu a impiedicat astfel de practici, ci a dat concursul acestora, in special a numitului Pomponiu Victor care a adjudecat imobilele urmarite silit la preturi modice, platind diferenta de pret in rate. De multe ori, ratele au fost platite cu mare intarziere, fara a i se percepe dobanda”. Ilegalitati grave descoperite de inspectorii MJ: un imobil evaluat la 120.000 de euro, vandut pentru 11.000 de euro! Cu privire la executorul Andrei Ionel, inspectorii MJ au constatat ca acesta a stabilit vanzarea unui imobil catre Victor Pomponiu in 12 rate, desi „executorul judecatoresc avea reprezentarea faptului ca prin aprobarea si stabilirea platii in rate a diferentei de pret va prejudicia dreptul debitorilor la incasarea sumei ramase disponibile dupa distribuirea sumelor rezultate din executarea silita. Totodata, acesta a ignorat calitatea lui Pomponiu Victor, de adjudecatar si creditor-cesionar (...) S-a consfintit astfel situatia in care Pomponiu Victor a devenit proprietar al imobilului in calitate de adjudecatar si in acelasi timp creditor pentru diferenta de pret”. Biroul Executorilor Judecatoresti Asociati Draganescu George, Ionescu Niculae si Crafcenco Marius a scos la licitatie, pentru o datorie de 32.000 de euro, un imobil estimat la aproape 241.000 de lei. „La termenul de licitatie din 23.06.2010, pretul de pornire a licitatiei a fost de 20.9865 (75% din pretul de evaluare a imobilului in euro). Din procesul-verbal de licitatie din data de 23.06.2010 rezulta ca la licitatie s-au prezentat urmatoarele persoane: Pomponiu Victor, care a oferit suma de 145.000 lei si Popiti Alexandrina, care a oferit suma de 145.050 lei, imobilul fiind adjudecat de Popiti Alexandrina pentru suma de 145.050 lei. Pomponiu a reusit sa cumpere un imobil evaluat la 120.000 de euro, pentru suma de 11.000 de euro! Licitatia s-a facut prin Biroul Executorului Judecatoresc Bogdan Dumitrache. Executarea silita a avut ca obiect plata sumei de 5.000 de euro, plus cheltuieli de executare in valoare de aproape 3.000 de lei. „Urmarirea silita s-a efectuat asupra unui imobil, evaluat de executorul judecatoresc la pretul de 120.000 de euro. La termenul de licitatie din data de 21.01.2011, pretul de pornire a licitatiei a fost de 90.000 de euro (75% din pretul de evaluare a imobilului). Din procesul-verbal de licitatie rezulta ca s-au prezentat, ca licitatori, urmatoarele persoane: Pomponiu Victor care a oferit suma de 49.000 de lei si Berteanu Ovidiu Eugen, care a oferit suma de 41.000 lei. Imobilul a fost adjudecat de catre Pomponiu Victor, la pretul de 49.000 lei (11.488 euro).” Ministerul Justitiei a cerut ajutorul DIICOT pentru a destructura reteaua infractionala a „gulerelor albe” Conform unui raspuns transmis Lumeajustitiei.ro de Biroul de Presa al Ministerului Justitiei, Catalin Predoiu a decis sesizarea Parchetului General- DIICOT (...) „cu privire la indiciile temeinice din care a rezultat presupunerea rezonabila a savarsirii urmatoarelor infractiuni:initierea sau constituirea unui grup infractional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup (...), format din mai multe persoane fizice (notar si executori judecatoresti), (...) precum si cu privire la savarsirea de catre membrii grupului structurat a infractiunii deinselaciune in forma continuata si complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, in forma continuata(...). Savarsirea de catre executorii judecatoresti Giurgea Bucur si Andrei Ionel, precum si de catre notarul public Enache Amalia Florina a infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, in forma continuata (...)”. De asemenea, Ministrul Predoiu a dispus promovarea unor actiuni disciplinare impotriva executorilor judecatoresc Giurgea Bucur si Andrei Ionel, «sub aspectul savarsirii abaterilor disciplinare prevazute de art.47 lit. c) - savarsirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probitatii profesionale ori bunelor moravuri si e) - intarzierea sistematica si neglijenta in efectuarea lucrarilor din Legea nr. 188 / 2000, republicata”. Actiunile disciplinare sunt in curs de solutionare la Consiliul de Disciplina al Camerei Executorilor Judecatoresti de pe langa Curtea de Apel Bucuresti. Sursa: www.luju.ro

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a semnat marti, 15.11.2011 a.c., Decretul pentru promulgarea Legii privind interzicerea activităţii de cămătărie.

anunta administratia presedintiala intr-un comunicat de presa. Esenta acestui act normativ o constituie prevederea ca darea de bani cu dobanda de catre camatari se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la cinci ani, iar sumele de bani si bunurile provenite din savarsirea acestei infractiuni se confisca.

08.07.2011, Taxa de Poluare

prevăzută de legislaţia română, astfel cum a fost modificată inclusiv în decembrie 2009, este contrară dreptului Uniunii Europene, a decis, joi, Curtea de Justiţie de la Luxemburg, care a respins totodată cererea Guvernului de limitare în timp a efectelor hotărârii acestei instanţe.

Legislaţia română a instituit, începând de la 1 iulie 2008, o taxă de poluare care trebuie să fie plătită cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România. Reglementarea menţionată nu face distincţie între vehiculele fabricate în acest stat membru şi cele produse în străinătate. De asemenea, aceasta nu face distincţie între vehiculele noi şi vehiculele de ocazie, explică în hotărârea sa de joi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene de la Luxemburg.

Prin hotărârea pronunţată joi, 7 iulie, în cazul Nisipeanu, Curtea UE aminteşte că, astfel cum a stabilit deja în cauza Tatu, o reglementare precum OUG nr. 50/2008 are ca efect faptul că autovehiculele de ocazie importate şi caracterizate printr-o vechime şi o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri mari a cuantumului taxei pentru a ţine seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piaţă, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piaţa naţională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. În aceste condiţii, reglementarea menţionată are ca efect descurajarea importării şi punerii în circulaţie în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre.

Curtea arată că aceleaşi consideraţii se impun şi în ceea ce priveşte regimul de impozitare prevăzut de OUG nr. 50/2008, astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 208/2008, OUG nr. 218/2008, OUG nr. 7/2009 şi, respectiv, OUG nr. 117/2009.

Curtea aminteşte de asemenea că obiectivul protecţiei mediului – invocat de guvernul român pentru justificarea taxei – şi care se materializează în faptul, pe de o parte, de a împiedica, prin aplicarea unei taxe disuasive, circulaţia în România a unor vehicule deosebit de poluante, precum cele care corespund normelor Euro 1 şi Euro 2 şi care au o capacitate cilindrică mare, şi, pe de altă parte, de a folosi veniturile generate de această taxă pentru finanţarea unor proiecte de mediu, ar putea fi realizat mai complet şi mai coerent aplicând taxa pe poluare oricărui vehicul de acest tip care a fost pus în circulaţie în România. O astfel de taxare, a cărei punere în aplicare în cadrul unei taxe anuale rutiere este perfect posibilă, nu ar favoriza piaţa naţională a vehiculelor de ocazie în detrimentul punerii în circulaţie a vehiculelor de ocazie importate şi ar fi, în plus, conformă principiului poluatorul plăteşte.

Cu ocazia şedinţei publice din cadrul fazei orale a cauzei, Guvernul român a solicitat Curţii să limiteze efectele în timp ale hotărârii sale.

În conformitate cu o jurisprudenţă constantă, interpretarea unei norme a dreptului Uniunii dată de Curte lămureşte şi precizează semnificaţia şi domeniul de aplicare al acestei norme, astfel cum trebuie sau cum ar fi trebuit să fie înţeleasă şi aplicată de la intrarea sa în vigoare. Rezultă că norma astfel interpretată poate şi trebuie să fie aplicată şi raporturilor juridice născute înainte de hotărârea Curţii.

Totuşi, în mod excepţional, în aplicarea principiului general al securităţii juridice, inerent ordinii juridice a Uniunii, Curtea poate să limiteze posibilitatea de a se invoca o dispoziţie pe care a interpretat-o. Pentru a putea impune o astfel de limitare, este necesară întrunirea a două criterii, şi anume buna-credinţă a celor interesaţi şi riscul unor perturbări grave.

În ceea ce priveşte riscul unor perturbări grave, existenţa unor consecinţe financiare care ar rezulta pentru un stat membru dintr-o hotărâre preliminară nu justifică, prin ea însăşi, limitarea în timp a efectelor acestei hotărâri. Statului membru care solicită o astfel de limitare îi revine obligaţia de a prezenta în faţa Curţii date cifrice care să stabilească riscul unor repercusiuni economice grave.

Or, în ceea ce priveşte repercusiunile economice care pot decurge din prezenta hotărâre, prin care Curtea declară că dreptul Uniunii se opune unui regim de impozitare precum cel instituit prin OUG nr. 50/2008, Guvernul Român s-a limitat în esenţă la menţionarea numărului mare de cereri de rambursare a taxei percepute, care s-ar ridica la aproximativ 40 000, şi să facă referire la criza economică de care este afectată România.

În lipsa unor date cifrice mai precise care să permită să se concluzioneze că economia românească riscă să fie serios afectată de repercusiunile prezentei hotărâri, Curtea constată că Guvernul Român nu a făcut dovada criteriului privind existenţa unor perturbări grave.

În aceste condiţii, fără a mai considera necesar să verifice îndeplinirea criteriului privind buna-credinţă a celor interesaţi, Curtea respinge cererea de limitare în timp a efectelor hotărârii sale.

15.05.2011, Emil Boc a fost reales

de către delegaţii de la Convenţia Naţională a PDL în funcţia de preşedinte al partidului cu 868 de voturi, în timp ce Vasile Blaga a obţinut 499 de voturi, iar Theodor Paleologu - 24 de voturi.

La eveniment a fost prezent şi preşedintele Traian Băsescu.

04.04.2011, Noul Cod al Muncii

Noul Cod al Muncii, pentru care Guvernul si-a angajat raspunderea in Parlament, intra in vigoare din 30 aprilie, fiind publicat joi in Monitorul Oficial, dupa ce legea a fost promulgata de presedintele Traian Basescu, potrivit Mediafax. Guvernul şi-a angajat, în 8 martie, răspunderea în Parlament asupra proiectului noului Cod al Muncii. Opoziţia a depus ulterior o moţiune de cenzură, care a fost respinsă. De asemenea, PSD şi PNL au sesizat Curtea Constituţională, contestând adoptarea Codului Muncii prin procedura asumării răspunderii Guvernului, precum şi elemente de fond ale actului normative, Curtea Constituţională respingand, în 23 martie, sesizarea privind neconstituţionalitatea actului normativ. Discuţiile pentru modificarea actualului Cod al Muncii au început între Guvern, sindicate şi patronate din luna decembrie, iniţial fiind stabilit ca termen limită de negocieri sfârşitul anului 2010. Termenul s-a prelungit până în ianuarie, apoi încă o dată până în martie, când Emil Boc şi-a asumat răspunderea pe o formă care conţinea foarte puţine observaţii ale sindicatelor şi patronatelor. Practic, Boc şi-a asumat răspunderea pe o formă apropiată de cea iniţială care fusese postată iniţial pe site-ul Ministerului Muncii, în varianta finală fiind incluse doar opt amendamente din cele 144 de propuneri formulate de parlamentarii coaliţiei.

Se introduce perioada de stagiu pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior

Astfel, în noul Cod al Muncii a fost introdusă prevederea potrivit căreia în termen de 45 zile calendaristice de la data concedierii colective salariatul concediat are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reînfiinţat în aceeaşi activitate, fără examen, concurs sau perioadă de probă. Salariaţii vor avea la dispoziţie un termen de maximum cinci zile calendaristice de la data comunicării angajatorului pentru a-şi manifesta în scris consimţământul cu privire la locul de muncă oferit, termenul iniţial fiind de zece zile. În situaţia în care salariaţii care au dreptul de a fi reangajaţi nu îşi manifestă în scris consimţământul sau refuză locul de muncă oferit, angajatorul poate efectua noi încadrări pe locurile de muncă rămase vacante. Noul Cod al Muncii introduce şi perioada de stagiu, pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, aceasta constând în primele şase luni după debutul în profesie. Fac excepţie acele profesii în care stagiatura este reglementată prin legi speciale. La sfârşitul perioadei de stagiu, angajatorul eliberează obligatoriu adeverinţa care este vizată de Inspectoratul Teritorial de Muncă în a cărui rază teritorială de competenţă acesta îşi are sediul. Documentul mai stabileşte că perioada în care se pot face angajări succesive de probă a mai multor persoane pentru acelaşi post este de maximum 12 luni, iar pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară motivarea acesteia. Legislaţia muncii introduce şi obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora.

Angajatorul nu mai poate renunţa unilateral la clauza de neconcurenţă

Din Codul Muncii a fost eliminată prevederea din proiectul iniţial conform căreia angajatorul poate renunţa unilateral la clauza de neconcurenţă prevăzută în contract, iar plata indemnizaţiei de neconcurenţă încetează după minimum 30 de zile calendaristice de la notificarea scrisă adresată salariatului de către angajator privind denunţarea acesteia. Executivul a decis totodată ca articolul referitor la negocierile colective să prevadă că "părţile, reprezentarea acestora şi procedura de negociere şi încheiere a contractelor colective de muncă se stabilesc potrivit legii". În forma iniţială, acest articol stabilea că negocierea şi încheierea contractelor colective de muncă se reglementează prin lege specială. Codul Muncii mai prevede că sindicatele, federaţiile şi confederaţiile sindicale sunt constituite de către salariaţi, pe baza dreptului de liberă asociere, în scopul promovării intereselor lor profesionale, economice şi sociale, precum şi a apărării drepturilor individuale şi colective ale acestora prevăzute în contractele colective şi individuale de muncă sau în acordurile colective de muncă şi raporturile de serviciu, precum şi în legislaţia naţională, în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte. Constituirea, organizarea şi funcţionarea sindicatelor se reglementează prin lege. Patronatele constituite în condiţiile legii sunt definite drept organizaţii ale angajatorilor, autonome, fără caracter politic, înfiinţate ca persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial. Angajatorii se pot asocia în federaţii şi confederaţii sau alte structuri asociative, conform legii.

Paguba produsă de angajat va fi limitată la echivalentul a 5 salarii minime brute

O altă prevedere cuprinsă în noul Cod al Muncii face referire la contravaloarea pagubei provocate de către angajat în timpul muncii şi imputată acestuia pentru recuperare de către angajator, aceasta urmând să fie limitată la echivalentul a cinci salarii minime brute pe economie. Codul Muncii mai stabileşte că salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor. Salariaţii nu răspund de pagubele provocate de forţa majoră sau de alte cauze neprevăzute şi care nu puteau fi înlăturate şi nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului. În situaţia în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina şi în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare şi evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părţilor, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării. Contractele colective de muncă şi actele adiţionale ale căror prevederi sunt limitate la 31 decembrie 2011 vor putea fi încheiate după această dată pe durate care vor fi stabilite prin lege specială.

Perioada de probă va fi extinsă la 90 de zile

Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie, faţă de 30 în prezent, şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere, faţă de 90 în prezent. În ce priveşte termenul de preaviz, acesta nu poate fi, potrivit Codului Muncii, mai mare de 20 zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie sau 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere. O altă modificare vizează contractele individuale de muncă pe perioadă determinată, care vor putea fi încheiate până la 36 de luni, perioada fiind majorată cu un an. Codul Muncii reglementează şi munca prin agent de muncă temporară, un concept nou introdus. Acesta reprezintă munca prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract de muncă temporară cu un agent de muncă temporară şi care este pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra sub supravegherea şi conducerea acestuia din urmă. Misiunea de muncă temporară va fi stabilită pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 luni.

Sporul pentru munca prestată în timpul nopţii a crescut cu 10%

Noul Cod al Muncii majorează sporul acordat pentru munca prestată în timpul nopţii de la 15 la sută la 25 la sută din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin trei ore de noapte din timpul normal de lucru. De asemenea, în cazul controalelor care au ca obiectiv depistarea muncii fără forme legale, inspectorii de muncă au o nouă obligaţie, de a completa registrul unic de control după efectuarea controlului. Noul Cod al Muncii prevede şi o înăsprire a pedepselor pentru muncă la negru. Astfel, primirea la muncă a până la cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă se va sancţiona cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată, iar fapta persoanei, care în mod repetat stabileşte pentru salariaţii încadraţi în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la şase luni la un an sau cu amendă penală. De asemenea, constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la unu la doi ani sau cu amendă penală primirea la muncă a mai mult de cinci persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă. Guvernul a mai decis ca o amenda cuprinsă între 1.500 lei şi 3.000 lei să fie aplicată atât pentru lipsa evidenţei orelor de muncă prestate de fiecare salariat care trebuie prezentată inspectorilor de muncă de către angajator, dar şi pentru nerespectarea regulii conform căreia o persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical.

Noul Cod al Muncii va intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

19.03.2011,

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane l-a ales, ieri, pe noul Mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. Inalt Preasfintia Sa Andrei Andreicut a fost ales cu 29 de voturi din 46 exprimate. Contracandidatul sau, Preasfintitul Parinte Irineu Bistriteanul, a obtinut 17 voturi. IPS Andrei Adreicut s-a aratat emotionat la aflarea alegerii sale in scaunul de mitropolit.

17.03.2011,

Consiliul de Securitate al ONU a votat joi seara, 17.03.2011, dupa trei zile de negocieri, o rezolutie care autorizeaza folosirea fortei impotriva trupelor colonelului Muammar Kadhafi, deschizand calea unor raiduri aeriene in Libia.

Rezolutia autorizeaza adoptarea "tuturor masurilor necesare" pentru a proteja civilii si pentru a impune armatei libiene sa inceteze focul, inclusiv raiduri aeriene. Textul precizeaza insa ca nu se pune problema unei ocupatii millitare.

De asemenea, rezolutia prevede o zona de interdictie aeriana pentru a impiedica aviatia colonelului Muammar Kadhafi sa bombardeze opozantii.

Textul a fost votat cu zece voturi din totalul de 15 membri ai Consiliului de Securitate. China si Rusia s-au abtinut de la vot, dar nu si-au utilizat dreptul de veto pentru a bloca textul. Germania, Brazilia si India s-au abtinut de asemenea de la vot.

Marti, 08.03.2011, Guvernul Romaniei si-a asumat raspunderea in Parlament pentru Codul Muncii.

Potrivit premierului Emil Boc, angajatorii vor putea efectua mai usor angajari, iar angajatii vor gasi mai usor un loc de munca. In plus, sustine premierul, noul Cod al Muncii va ajuta la diminuarea angajarilor la negru, avand in vedere ca, in prezent, rata de ocupare in Romania, cel putin oficial, nu depaseste 58 la suta. Totodata, printre modificarile aduse noului Cod al Muncii se numara prevederile privind contractul de munca pe perioada determinata, durata acestora ridicandu-se la 36 de luni, in loc de 24, existand posibilitatea extinderii cu acordul partilor. Durata maxima a timpului de lucru va ramane de 48 de ore pe saptamana, insa media va putea fi calculata la un interval de 4 sau 6 luni, nu la trei luni, asa cum este in prezent, pentru ca exista domenii - turism, constructii - in care activitatea este sezoniera si este nevoie de o mai mare flexibilitate. In noul Cod al Muncii se prevede si cresterea sporului pentru munca de noapte de la 15 la 25 la suta din salariul de baza, dar si introducerea unor pedepse mai grave pentru cei care fac angajari la negru. Astfel, amenzile se tripleaza, iar, daca sunt peste cinci salariati la negru, se pot aplica sanctiuni penale. De asemenea, Guvernul a acceptat un amendament al partenerilor de coalitie, conform caruia, in termen de 45 de zile calendaristice de la concediere, salariatul concediat are dreptul sa fie angajat cu prioritate pe postul reinfiintat, fara concurs si fara perioada de proba.

Opozitia, prin Presedintele PSD, Victor Ponta, a declarat astazi ca a fost finalizat deja textul unei motiuni de cenzura impotriva Guvernului pe marginea angajarii raspunderii pe legea de modificare a Codului Muncii, urmand ca aceasta sa fie depusa in cursul acestei zile in Parlament.

Sindicatele, s-au declarat nemultumite de noile modificari ale Codului Muncii. Astfel, principalele cinci confederatii sindicale continua marti, in alte opt judete, protestele de strada fata de modificarile aduse de Guvern Codului Muncii si fata de faptul ca Executivul si-a asumat raspunderea pe acest act normativ. Actiunile se vor desfasura in judetele Satu Mare, Suceava, Covasna, Tulcea, Mehedinti, Valcea, Vaslui si Dambovita, potrivit calendarului stabilit de sindicalisti. Pana la 18 martie, confederatiile Cartel Alfa, BNS, CSDR, Meridian si CNSLR Fratia au programate actiuni de strada in toate judetele.

Marti, 08.02.2011, la ora 6 dimineata,

vamile din vestul tarii au fost lovite de… DNA. Sute de procurori si mascati inarmati au descins in cautarea oamenilor legii acuzati de luare de mita. La operatiune au participat peste  1.000 de jandarmi, politisti si ofiteri DGA, anchetatorii sosind cu autocare, zeci de dube de interventie si patru elicoptere MAI venite direct de la Bucuresti. Operatiunea a vizat punctele de trecere a frontierei de la Oravita, Stamora Moravita si Naidas. În urma acestei actiuni au fost ridicate un numar de 140 de persoane pentru audieri. Printre acestea se numără vameşi, poliţişti de frontieră şi traficanţi de ţigări, iar la domiciliul unora dintre suspecti au avut loc chiar perchezitii.

01.02.2011 - A MURIT MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA

Mitropolitul ortodox al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, IPS Bartolomeu Anania, pe numele de Mirea Valeriu Anania, a trecut la cele veşnice. Înaltul ierarh a decedat după o îndelungată suferinţă, la Clinica de Chirurgie I a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Cluj. Moartea sa a intervenit după ce medicii de la clinica AKH din Viena au refuzat să realizeze o intervenţie pe inimă, pentru că organismul mitropolitului era prea slăbit.

În ultimele sale zile, înaltul ierarh a fost ţinut în viaţă cu ajutorul aparatelor medicale, într-o comă indusă. Trupul său a fost depus la catedrala mitropolitană din Cluj, unde sute de credincioşi au trecut deja pentru a-şi lua rămas bun de la cel care le-a fost păstor timp de 18 ani. Cel mai probabil, trupul IPS Batolomeu Anania va fi depus vineri în cripta ierarhilor din catedrala clujeană. Însă amănuntele şi data exactă a înmormântării urmează să fie stabilite zilele următoare.